Vidra European─â, Un Carnivor Semi-Acvatic

Vidra sau Europa (Lutra lutra), Singurele specii care tr─âiesc ├«n Europa, este un mamifer carnivor mic─â de ap─â dulce semi-acvatice apar╚Ťin├ónd familiei Mustelidae, ╚Öi a c─âror activitate este ├«n mare parte nocturn─â, care nu faciliteaz─â ├«nt├ólnirea toat─â popula╚Ťia sa ├«n jurul valorii de cursurile de ap─â se diminueaz─â numai ├«n secolul al XX-lea.

Vidra: carte de identitate

Vidrei nu trece neobservat, are o dimensiune relativ mare, care variaz─â de la 90 cm p├ón─â la 1,20 m de num─ârare coada, care este ├«n jur de 30 p├ón─â la 40 cm, o ├«n─âl╚Ťime de aproximativ 30 cm ╚Öi o greutate care poate ajunge 15 kg. B─ârba╚Ťii sunt pu╚Ťin mai mari dec├ót femelele, dar acest lucru nu este evident ╚Öi ambele sexe sunt adesea confundate.

Common vidter sau o vidr─â european─â (Lutra lutra)

Are un strat maroniu închis, care se schimbă până la maronie mai deschisă pe burtă și, uneori, pe gât. Deasupra blănii, scurtă și foarte densă, se suprapune părul de borcan, lung și strălucitor, care este impermeabil.

Capul vidrei este aplatizat, cu urechi, n─âri ╚Öi ochi la acela╚Öi nivel: prin urmare, p─âstrarea v├órfului capului a ap─ârut, are toate sim╚Ťurile trezite.

Deoarece apa dulce este elementul s─âu, vidra ├«noat─â foarte bine, datorit─â picioarelor ale c─âror degete sunt toate cu pat, pe fa╚Ť─â ╚Öi pe spate.

├Än teorie ╚Öi mai ales ├«n captivitate, vidrele pot ajunge cel pu╚Ťin la 15 ani, dar ├«n s─âlb─âticie, este mai degrab─â maxim 10 ani ╚Öi ├«n medie 4-5 ani.

Reproducerea vidrei

Reproducerea reptilelor nu favorizeaz─â extinderea speciei din mai multe motive. ├Än primul r├ónd, ├«nt├ólnirile dintre b─ârba╚Ťi ╚Öi femei sunt rare ╚Öi destul de scurte, ├«n special pentru ├«mperecherea ├«n ap─â. ├Änc─â mai dau na╚Ötere la f─ât - mai ales ├«n prim─âvar─â - dup─â o gesta╚Ťie de dou─â luni, puie╚Ťi mici, care nu dep─â╚Öesc 3 mici, supu╚Öi unei mortalit─â╚Ťi semnificative la na╚Ötere. Vidrele sunt dependente de mama lor timp de 1 an, mai ales pentru hr─ânire ╚Öi nu vor fi mature sexual p├ón─â la aproximativ 2 sau 3 ani.

Habitatul vidrei

Common vidter sau o vidr─â european─â (Lutra lutra)

Habitatul s─âu este m─ârginit de r├óuri, cursuri, r├óuri, mla╚Ötini, lacuri, iazuri, bazine... numai ├«n ap─â dulce. Dac─â se ├«nt├ómpl─â s─â o vedem l├óng─â mare, va fi doar pentru m├óncare, pentru u╚Öurin╚Ťa de proximitate. Vidra este solitar─â ╚Öi marcheaz─â teritoriul s─âu, care poate fi foarte extins (15 km de b─ânci sau 30 km┬▓) prin excrementele sale. Tr─âie╚Öte mai ales noaptea, dar este observat─â din ce ├«n ce mai mult ├«n timpul zilei.

Pentru a merge de la maluri la ap─â, ea folose╚Öte ├«ntotdeauna acelea╚Öi "curgeri" sau pasaje, iar din ap─â, ea ╚Öterge iarba care se rostogole╚Öte ╚Öi se culc─â. Habitatul s─âu, numit "catiche", a c─ârui intrare este scufundat─â, este construit─â ├«n pace, ├«n toate tipurile de cavit─â╚Ťi (trunchi, roc─â, terier curat sau abandonat, r─âd─âcini de copaci...).

Mâncarea vidrei

Otter mănâncă pești și diferite animale acvatice (amfibieni, amfibieni...), ci și păsări, rozătoare mici, cum ar fi tinerii muskrats, nevertebrate (reptile...) sau insecte.

Vidra, pentru a proteja

Vidra comun─â sau a Europei (Lutra lutra)

Gr─âdinarul nu are de ce s─â se team─â de vidra european─â datorit─â habitatului ╚Öi alimenta╚Ťiei sale. Cu toate acestea, deoarece reproducerea ei este limitat─â, c─â a fost ur├ót─â de p─âc─âto╚Öi, c─â a fost v├ónat─â pentru blan─â, c─â poluarea cursurilor de ap─â cu pesticide a otr─âvit-o de-a lungul timpului, c─â malurile r├óurilor au fost din ce ├«n ce mai betonate ╚Öi c─â traficul a devenit mai dens, a devenit mai rar ╚Öi, prin urmare, a fi protejat. S─â nu mai vorbim c─â pr─âd─âtorii (vulpe, lup...) sunt ├«ntotdeauna interesa╚Ťi!...

Oficial, este interzis s─â v├óneze ├«n Fran╚Ťa din 1972. ├Än Europa, Conven╚Ťia de la Berna, semnat la 19 septembrie interzice capturarea, distrugerea habitatului, perturbarea reproducerii, etc., ╚Öi dou─â directive europene 21 mai 1992 ╚Öi 27 octombrie 1997 o protejeaz─â.

Ast─âzi, datorit─â activit─â╚Ťii asocia╚Ťiilor de conservare, repopularea natural─â a vidrului ├«ncepe s─â fie observat─â.

Video: .

Partaja╚Ťi-Le Cu Prietenii T─âi